EEG: ce probleme poate depista electroencefalograma?
Uneori, simptome precum o pierdere inexplicabilă a conștienței, o convulsie, câteva secunde în care persoana pare „absentă” sau episoade repetate de confuzie pot ridica suspiciunea unei modificări a activității electrice a creierului.
În astfel de situații, medicul neurolog poate recomanda efectuarea unei electroencefalograme (EEG) – o investigație neinvazivă care înregistrează activitatea electrică cerebrală și poate oferi informații importante pentru stabilirea diagnosticului.
La Centrul Medical SILOȘI, EEG-ul poate fi realizat în cadrul evaluării neurologice, astfel încât rezultatul investigației să fie corelat cu simptomele și istoricul pacientului.
Ce este EEG-ul?
Creierul nostru funcționează prin activitatea permanentă a miliarde de celule nervoase. Această activitate generează semnale electrice care pot fi înregistrate cu ajutorul electroencefalogramei.
În timpul investigației, pe scalp sunt poziționați electrozi care detectează aceste semnale. Aparatul EEG le înregistrează și le transformă într-un traseu pe care medicul îl poate analiza.
EEG-ul nu transmite electricitate către creier și nu provoacă durere. Electrozii au rolul de a înregistra activitatea cerebrală.
Ce probleme poate depista electroencefalograma?
EEG-ul este cunoscut în special pentru rolul său în evaluarea epilepsiei și a crizelor epileptice, însă poate fi utilizat și în investigarea altor manifestări neurologice.
Medicul poate recomanda EEG atunci când există:
- convulsii sau suspiciunea unei crize epileptice;
- episoade de pierdere sau alterare a conștienței;
- stări scurte de „absență” sau deconectare de la mediul înconjurător;
- mișcări involuntare sau episoade neobișnuite care necesită diferențiere;
- perioade inexplicabile de confuzie;
- suspiciunea unor tulburări ale activității electrice cerebrale;
- necesitatea monitorizării unui pacient diagnosticat cu epilepsie.
EEG-ul poate identifica anumite modificări ale activității electrice cerebrale, inclusiv descărcări epileptiforme. Totuși, rezultatul trebuie întotdeauna interpretat de medic în contextul simptomelor și al celorlalte investigații.
EEG-ul poate diagnostica epilepsia?
EEG-ul reprezintă una dintre investigațiile importante atunci când există suspiciunea de epilepsie, deoarece poate evidenția anumite tipare electrice asociate acestei afecțiuni.
Este însă important de înțeles că un EEG normal nu exclude automat epilepsia. Activitatea anormală poate să nu apară în perioada scurtă în care este realizată înregistrarea.
Din acest motiv, diagnosticul nu se stabilește exclusiv pe baza EEG-ului. Medicul neurolog ia în considerare descrierea episodului, istoricul pacientului, examenul neurologic și, atunci când este necesar, alte investigații.
Ai avut o pierdere de conștiență? Nu înseamnă automat epilepsie
O pierdere de conștiență poate avea mai multe cauze. Unele sunt neurologice, în timp ce altele pot avea origine cardiovasculară, metabolică sau pot fi determinate de alte probleme medicale.
Tocmai de aceea este important ca pacientul să nu încerce să interpreteze singur un astfel de episod.
Consultația medicală stabilește dacă EEG-ul este investigația potrivită și dacă sunt necesare examinări suplimentare.
Cum se efectuează un EEG?
Investigația este neinvazivă și, în mod obișnuit, nedureroasă.
Pacientul stă relaxat, iar pe scalp sunt poziționați mai mulți electrozi. Aceștia înregistrează activitatea electrică cerebrală pe parcursul examinării.
În anumite momente, pacientului i se poate cere să:
- țină ochii deschiși sau închiși;
- respire profund pentru o perioadă;
- privească stimuli luminoși intermitenți.
Aceste manevre pot ajuta la evidențierea unor modificări care nu sunt prezente permanent.
EEG-ul doare?
Nu. EEG-ul este o investigație neinvazivă și nedureroasă.
Electrozii sunt plasați la nivelul scalpului pentru a înregistra semnalele electrice produse de creier. Ei nu introduc curent electric în organism.
După terminarea înregistrării, electrozii sunt îndepărtați, iar pacientul își poate continua, în general, activitățile obișnuite.
Ce înseamnă dacă EEG-ul este modificat?
Un traseu EEG modificat nu trebuie interpretat izolat de pacient.
Există diferite tipuri de modificări ale activității electrice cerebrale, iar semnificația lor depinde de simptome, vârstă, istoricul medical și contextul în care a fost efectuată investigația.
De aceea, interpretarea medicală a rezultatului este la fel de importantă ca efectuarea investigației.
Când ar trebui să te programezi la neurolog?
O evaluare neurologică poate fi indicată dacă ai prezentat episoade precum convulsii, pierderi inexplicabile de conștiență, stări repetate de absență, confuzie episodică sau alte manifestări neurologice neobișnuite.
În funcție de simptome, medicul va stabili dacă este necesar un EEG și dacă sunt indicate alte investigații.
În cazul unei prime convulsii, al unei convulsii prelungite sau repetate, al unei pierderi de conștiență persistente, al dificultăților de respirație ori al unui traumatism important asociat episodului, este necesară evaluarea medicală de urgență.
Consultație neurologică și EEG la Centrul Medical SILOȘI
Un EEG este cel mai valoros atunci când nu este privit doar ca un rezultat pe o foaie, ci ca parte din evaluarea pacientului.
La Centrul Medical SILOȘI, pacienții pot beneficia de consultație neurologică și electroencefalografie (EEG), astfel încât simptomele, istoricul medical și rezultatul investigației să poată fi analizate împreună.
Dr. Lupșoiu Anca Ștefania – Medic Primar Neurologie
Dacă ai avut un episod pe care nu îl poți explica – o pierdere de conștiență, o convulsie, o stare de absență sau o manifestare neurologică neobișnuită – nu încerca să stabilești singur cauza. O evaluare neurologică poate fi primul pas către un diagnostic corect.
Ce spun pacienții noștri
