Boala care afectează 1 din 4 români și care poate duce la amputație: Boala Venoasă Cronică
As. Med. Voiculescu Cătălin
Pentru multe persoane, varicele sunt percepute drept un inconvenient vizual – vene proeminente, de culoare albăstruie sau violacee, care afectează aspectul picioarelor, mai ales vara, când sunt mai expuse. Tocmai de aceea, mulți amână vizita la medic, considerând că e vorba de o problemă pur estetică. Adevărul medical este, însă, mult mai complex și îngrijorător.
În spatele acestor semne vizibile poate evolua Boala Venoasă Cronică (BVC) – o afecțiune tăcută, dar progresivă, care afectează sistemul venos superficial și profund. BVC presupune un proces degenerativ și inflamator la nivelul pereților venelor, determinând pierdere de elasticitate, afectarea valvelor venoase și apariția dilatațiilor venoase permanente. Aceste dilatații – cunoscute sub numele de varice – nu sunt doar deranjante vizual, ci pot deveni dureroase, inflamatorii și chiar invalidante dacă nu sunt tratate.
Este esențial de subliniat că BVC nu este același lucru cu insuficiența venoasă cronică (IVC). Cele două noțiuni sunt adesea confundate, dar au înțelesuri diferite. BVC este termenul general, care acoperă întreaga gamă de afectare venoasă cronică, de la forme ușoare (precum telangiectaziile sau edemul tranzitoriu) până la cele grave. În schimb, IVC desemnează în mod specific stadiile avansate ale bolii venoase, în care apar modificări semnificative ale pielii și țesutului subcutanat, cum ar fi hiperpigmentarea, lipodermatoscleroza, ulcerele venoase active sau cicatrizate – toate incluse în stadiile C4 până la C6 ale clasificării CEAP.
Din păcate, realitatea arată că marea majoritate a pacienților ajung la specialist abia în aceste stadii avansate, când simptomele devin greu de ignorat, iar complicațiile deja prezente. La acel moment, tratamentul necesar este adesea mai complex, poate implica intervenții chirurgicale sau combinații de terapii și presupune un timp mai îndelungat de recuperare. În plus, disconfortul fizic și psihologic este considerabil crescut.
Tocmai de aceea, diagnosticul precoce și intervenția timpurie sunt esențiale. Cu cât Boala Venoasă Cronică este identificată mai devreme, cu atât șansele de a o gestiona eficient – prin măsuri simple, neinvazive – sunt mai mari. Este mult mai ușor să previi apariția ulcerelor venoase decât să le tratezi.
La Centrul Medical Siloși, promovăm o abordare proactivă: educație, screening și tratament personalizat, într-un cadru sigur și profesionist, alături de specialiști dedicați sănătății circulatorii.
Pentru a înțelege mai bine evoluția Bolii Venoase Cronice (BVC) și pentru a stabili tratamente corecte și personalizate, medicii folosesc un sistem de clasificare standardizat la nivel internațional, cunoscut sub numele de sistemul CEAP. Acesta a fost introdus de American Venous Forum și a devenit un instrument esențial în diagnosticarea și urmărirea bolii.
Acronimul CEAP vine de la:
C – Clinic (manifestările vizibile sau palpabile)
E – Etiologic (cauza bolii: congenitală, primară, secundară etc.)
A – Anatomic (localizarea afectării: vene superficiale, profunde sau perforante)
P – Fiziopatologic (tipul de afectare: reflux, obstrucție sau ambele)
Cea mai cunoscută și utilizată componentă a acestui sistem este clasificarea clinică, actualizată în 2020, care permite evaluarea stadiului bolii în funcție de semnele și simptomele observabile.
O problemă de sănătate publică subestimată
Boala Venoasă Cronică (BVC) nu este doar o afecțiune individuală, ci reprezintă o reală provocare pentru sistemul de sănătate publică. În România, prevalența bolii este estimată la aproximativ 25% din populație, ceea ce înseamnă că 1 din 4 români suferă, într-un fel sau altul, de afectare venoasă cronică. Mai mult, majoritatea pacienților sunt femei, iar debutul simptomelor apare adesea încă din jurul vârstei de 30–40 de ani.
Studiile arată că 22% dintre persoanele afectate auto-raportează simptome sugestive: senzație de greutate în picioare, furnicături, oboseală musculară la nivelul gambelor, edeme sau senzație de „picioare fierbinți”. Aceste manifestări tind să se accentueze odată cu temperaturile ridicate – sezonul cald agravează semnificativ simptomatologia și disconfortul resimțit.
Pe lângă suferința fizică, BVC generează un impact socio-economic considerabil. Costurile tratamentului, investigațiilor și intervențiilor sunt adesea ridicate, iar zilele de muncă pierdute afectează atât pacientul, cât și angajatorii și sistemul public de sănătate.
De ce apare Boala Venoasă Cronică?
Etiopatogenia BVC este complexă și multifactorială. Cu alte cuvinte, nu există o singură cauză, ci mai mulți factori – interni și externi – care contribuie la apariția și progresia bolii.
Cei mai importanți factori de risc identificați sunt:
🔸 Ortostatismul prelungit – statul mult timp în picioare, frecvent în anumite profesii (chelneri, frizeri, bucătari, farmaciști, asistenți medicali). Această poziție duce la stagnarea sângelui în venele membrelor inferioare și crește presiunea venoasă.
🔸 Predispoziția genetică – istoric familial de varice sau alte afecțiuni venoase. Se estimează că între 80 și 100% dintre pacienții cu BVC au un factor ereditar.
🔸 Dezechilibre hormonale – schimbările hormonale din pubertate, sarcină, menopauză, dar și afecțiuni precum insuficiența ovariană, tiroidiană sau suprarenaliană, afectează direct structura și funcția pereților venelor.
🔸 Structura venelor – în special sistemul venos superficial, care are valve mai puțin eficiente și este mai puțin protejat muscular, fiind predispus la reflux venos și dilatație.
🔸 Obezitatea – crește presiunea asupra membrelor inferioare și favorizează insuficiența venoasă.
🔸 Traumatismele locale sau intervențiile chirurgicale pot deteriora structura venoasă sau pot afecta funcționarea valvelor venoase.
🔸 Hipertensiunea venoasă repetată, determinată de efort fizic intens (ridicarea de greutăți), tuse cronică, constipație severă sau sedentarism, contribuie la deteriorarea valvelor și stagnarea sângelui în vene.
Cum se stabilește diagnosticul în Boala Venoasă Cronică?
Diagnosticul corect și precoce al Bolii Venoase Cronice (BVC) este esențial pentru a opri progresia afecțiunii, a evita complicațiile și a stabili o strategie terapeutică eficientă. De aceea, procesul începe întotdeauna cu o discuție detaliată între medic și pacient (anamneză), urmată de un examen clinic atent. În această etapă, medicul urmărește istoricul personal și familial al pacientului, simptomele resimțite, stilul de viață și eventualele afecțiuni asociate.
Principalele investigații utilizate sunt:
🔹 Ecografia Doppler venoasă – o metodă imagistică neinvazivă, rapidă și nedureroasă, care permite vizualizarea fluxului sanguin în vene, identificarea refluxului venos (întoarcerea sângelui în sens invers) și cartografierea exactă a traseelor varicoase. Este considerată investigația de primă intenție în diagnosticul BVC.
🔹 Pletismografia – măsoară volumul de sânge dintr-un segment al membrului inferior, fiind utilă în evaluarea funcției venoase.
🔹 Investigații avansate – precum venografia CT sau RMN – sunt rezervate cazurilor complexe, în care se suspectează malformații venoase sau complicații greu de evaluat ecografic.
Diagnosticul precis permite stabilirea stadiului clinic al bolii, identificarea cauzelor și alegerea celei mai potrivite forme de tratament pentru fiecare pacient.
Tratamentul bolii venoase cronice – de la schimbări mici la soluții avansate
Scopul tratamentului în BVC este clar: reducerea simptomelor, prevenirea complicațiilor și îmbunătățirea calității vieții pacientului. Tratamentul trebuie să fie individualizat, în funcție de stadiul bolii, tipul leziunilor și stilul de viață al fiecărei persoane.
Strategia terapeutică include mai multe direcții:
Modificarea stilului de viață – adoptarea unui program regulat de mișcare (mers pe jos, înot, bicicletă), controlul greutății, renunțarea la fumat, și evitarea ortostatismului prelungit (statul mult în picioare sau pe scaun fără mișcare).
Drenajul postural – presupune ridicarea picioarelor deasupra nivelului inimii în repaus, pentru a facilita întoarcerea venoasă și a reduce edemul.
Terapia compresivă – utilizarea ciorapilor elastici medicali cu compresie controlată este o metodă esențială de tratament și prevenție în toate stadiile BVC. Aceștia reduc presiunea venoasă și îmbunătățesc circulația sângelui.
Tratamentul medicamentos (venoactiv) – folosește substanțe care întăresc pereții venelor, reduc inflamația, scad edemul și stimulează drenajul limfatic. Medicamentele venoactive sunt recomandate în toate stadiile bolii și contribuie semnificativ la ameliorarea simptomelor.
Scleroterapia – este o procedură minim invazivă care constă în injectarea unei substanțe iritante în venele afectate, determinând închiderea acestora. Este eficientă în special pentru varicele mici și telangiectazii („vene în pânză de păianjen”).
Tratamentul chirurgical – este rezervat formelor avansate de boală (C3–C6) sau cazurilor în care terapiile conservatoare nu dau rezultate. În funcție de particularitățile fiecărui pacient, se pot recomanda metode clasice sau tehnici moderne, minim invazive.
Intervențiile chirurgicale – moderne, minim invazive și eficiente
În stadiile avansate ale bolii venoase (C3–C6), tratamentul chirurgical devine adesea necesar. Spre deosebire de anii anteriori, astăzi pacienții au acces la proceduri moderne, mai sigure, mai rapide și cu timp de recuperare redus.
Metodele clasice includ:
Crosectomia (ligatura venei safene)
Safenectomia (îndepărtarea venei safene)
Flebectomiile (extracția varicelor prin incizii mici)
Tehnicile moderne, minim invazive, includ:
Ablația prin radiofrecvență sau laser – închiderea venei afectate prin energie termică
Scleroterapia cu spumă sau lipici biologic – închiderea chimică a venei
Tratamentul combinat (hibrid) – aplicarea mai multor tehnici în cadrul aceleiași intervenții
Aceste metode sunt bine tolerate, eficiente și pot fi realizate în regim ambulatoriu, cu întoarcerea rapidă la activitățile zilnice.
Ce se întâmplă dacă nu tratăm Boala Venoasă Cronică?
Lipsa tratamentului nu înseamnă stagnarea bolii, ci evoluția inevitabilă către complicații grave, unele dintre ele invalidante sau chiar fatale.
Printre complicațiile frecvente se numără:
🔴 Hemoragii venoase spontane
🔴 Tromboză venoasă profundă (TVP) – cu risc de embolie pulmonară
🔴 Tromboflebită superficială – inflamația unei vene varicoase
🔴 Ulcer varicos cronic – dureros, greu de vindecat, recurent
🔴 Dermatita de stază, lipodermatoscleroza, atrofia albă
🔴 Rigiditate articulară la nivelul gleznei, din cauza cicatrizării repetate a țesuturilor
În plus, disconfortul și durerea persistentă determină pacienții să renunțe la activitatea fizică, ceea ce contribuie indirect la creșterea riscului cardiovascular, apariția diabetului, obezității sau hipertensiunii.
BVC este o afecțiune care nu trebuie ignorată. Cu cât este diagnosticată și tratată mai devreme, cu atât șansele de a preveni complicațiile și de a avea o viață activă și confortabilă sunt mai mari.
Dacă ai simptome precum durere, greutate în picioare, umflături sau vene proeminente, programează o evaluare vasculară completă la Centrul Medical Siloși.
Un simplu consult îți poate reda confortul și liniștea – iar un diagnostic precoce îți poate schimba viitorul.
Ce spun pacienții noștri
