Arteriopatia periferică obliterantă aterosclerotică (BOAP) - Diagnostic ecografic
Dr. Andrițoiu Alexandru – Medic Primar Medicină Internă
Ischemia cronică a picioarelor – când sângele nu mai ajunge corect la țesuturi
Picioarele noastre au nevoie, la fel ca toate organele, de un aport constant de sânge oxigenat pentru a funcționa normal. Sindromul de ischemie cronică periferică apare atunci când vasele de sânge care alimentează membrele inferioare – adică arterele – se îngustează sau se blochează treptat, iar fluxul sanguin devine insuficient. Practic, mușchii și țesuturile de la nivelul picioarelor nu mai primesc oxigenul și nutrienții necesari, mai ales în timpul efortului.
Această problemă afectează adesea ambele picioare, dar poate apărea și doar pe o parte. De cele mai multe ori, afecțiunea evoluează lent și tăcut, până când apar simptomele care îngreunează mersul sau chiar odihna.
Care sunt cauzele?
Cea mai frecventă cauză a îngustării arterelor este ateroscleroza – o boală care presupune depunerea de grăsimi (plăci de aterom) pe pereții vaselor de sânge. Aceste plăci reduc treptat diametrul arterelor și încetinesc circulația sângelui. Riscul este mai mare la fumători, persoane cu colesterol crescut, hipertensiune, diabet sau sedentarism.
Alte cauze posibile includ:
Boli inflamatorii ale arterelor (arterite), care pot apărea la persoane tinere sau vârstnice;
Modificări rare ale peretelui arterial, cum ar fi displazia fibromusculară sau boala chistică a arterei poplitee;
Sindroame de compresie vasculară, în care artera este „strânsă” de țesuturile din jur – cum se întâmplă uneori în zona genunchiului.
Există și cauze funcționale, în care vasele nu sunt blocate, dar reacționează anormal la frig sau stres:
Sindromul Raynaud – în care degetele devin albe sau vinete la frig;
Eritromelalgia – cu senzație de arsură și roșeață intensă;
Acrocianoza – când extremitățile devin reci și albăstrui din cauza unei circulații slabe.
Cum evoluează boala arterială periferică și de ce nu trebuie ignorată
Boala arterială periferică este o afecțiune gravă, dar adesea tăcută, care afectează arterele ce duc sângele către membrele inferioare. În formele cronice, aceasta evoluează lent, fără să dea semne evidente, motiv pentru care mulți pacienți ajung la medic abia în stadii avansate. În schimb, în forma acută, când apare brusc din cauza unui cheag sau a unei plăci de aterom care blochează circulația, devine o urgență medicală ce necesită intervenție rapidă pentru a salva membrul afectat.
Afectează mai frecvent bărbații în vârstă, în special pe cei care au fumat mulți ani, au diabet, colesterol mărit sau alte boli cardiovasculare. Ceea ce o face periculoasă este faptul că, mult timp, poate să nu doară deloc. Atunci când apar simptome, cel mai comun este durerea la mers, care dispare în repaus – un semn numit claudicație intermitentă. În stadii mai avansate însă, pot apărea dureri în repaus, răni care nu se vindecă, senzația de rece sau modificări de culoare la nivelul picioarelor. Toate acestea indică o circulație grav afectată, cu risc crescut de necroză și amputare.
Diagnosticul este pus pe baza discuției cu medicul, a examinării clinice și a unor investigații care pot arăta exact unde sunt blocajele. Cu cât boala este descoperită mai devreme, cu atât șansele de a evita complicațiile sunt mai mari. De aceea, este esențial ca persoanele cu factori de risc să nu ignore semnalele transmise de propriul corp, ci să ceară o evaluare vasculară completă cât mai curând.
Indicele gleznă-braț – un test simplu, dar esențial în diagnosticul ischemiei periferice
Una dintre cele mai rapide și utile metode pentru depistarea ischemiei cronice periferice este Indicele gleznă-braț (IGB) – o investigație neinvazivă, recomandată de toate ghidurile medicale internaționale pentru evaluarea circulației arteriale la nivelul membrelor inferioare.
Acest test compară presiunea arterială măsurată la gleznă cu cea de la nivelul brațului, oferind un raport numeric care reflectă calitatea fluxului sangvin periferic. În mod normal, valorile IGB se situează între 1 și 1.4, ceea ce indică o circulație adecvată.
Un indice subunitar (mai mic de 1) sugerează o reducere a fluxului sangvin la nivelul picioarelor – situație frecvent întâlnită în boala arterială obstructivă periferică (BOAP). Cu cât valoarea este mai mică (de exemplu, sub 0.5), cu atât afectarea vasculară este mai severă și riscul de complicații – mai mare.
Există, însă, și limitări: în cazul pacienților cu medioscleroză (rigidizarea peretelui arterial), valorile pot apărea fals crescute (peste 1.4), din cauza imposibilității corecte de compresie a arterelor calcificate.
Pentru cazurile borderline (de exemplu, IGB de aproximativ 0.9), se recomandă efectuarea unui test de efort ușor (mers pe bandă cu pantă mică), pentru a evidenția ischemia care apare doar în timpul solicitării musculare.
Evaluarea suplimentară și rolul investigațiilor imagistice
În unele cazuri, pentru o evaluare mai detaliată a circulației periferice, medicul poate recomanda măsurători suplimentare precum determinarea pulsațiilor de la nivelul degetelor piciorului sau indicele glezna-braț segmentar. Acestea se pot realiza cu ajutorul unor aparate speciale numite pletismografe, care detectează variațiile de volum sanguin în timp real. Aceste metode sunt utile nu doar pentru diagnostic, ci și pentru monitorizarea evoluției după tratament, ajutând la urmărirea eficienței terapiei în timp.
Totuși, este important de știut că valorile IGB nu reflectă întotdeauna fidel realitatea anatomică a vaselor de sânge. Din acest motiv, atunci când se suspectează o boală arterială severă sau când se planifică o procedură de revascularizare (chirurgicală sau minim invazivă), este necesară completarea evaluării cu investigații imagistice precise: ecografia Doppler, arteriografia cu substanță de contrast, angiografia CT sau RMN.
Aceste metode permit localizarea exactă a leziunilor, măsurarea severității blocajelor și stabilirea celui mai potrivit tip de intervenție – oferind astfel o hartă completă a circulației periferice.
Ecografia Doppler – o investigație esențială în diagnosticarea BOAP
În evaluarea bolii arteriale periferice cronice (BOAP), metodele neinvazive sunt considerate prima opțiune – atât pentru diagnostic, cât și pentru urmărirea evoluției în timp. Dintre acestea, ecografia Doppler arterială joacă un rol central. Este o investigație sigură, fără iradiere și fără necesitatea administrării substanței de contrast, care oferă informații valoroase despre starea arterelor.
Ecografia Doppler combină imaginile structurale bidimensionale ale vaselor cu analiza fluxului sanguin prin tehnici Doppler (spectral și color). Astfel, medicul poate observa în timp real dacă sângele circulă normal prin artere sau dacă există zone de îngustare (stenoză) sau blocaj (ocluzie).
Totuși, există situații în care acuratețea poate fi limitată, cum ar fi în cazul pacienților cu obezitate severă, unde segmentul aorto-iliac (partea superioară a arterelor membrelor inferioare) poate fi mai dificil de vizualizat din cauza gazelor intestinale. De aceea, rezultatele trebuie interpretate de un medic cu experiență și, dacă este nevoie, completate cu alte investigații imagistice mai avansate.
Ecografia Doppler – instrument cheie pentru diagnostic și monitorizare în boala arterială periferică
Ecografia Doppler nu doar detectează existența unei probleme arteriale, ci și oferă informații detaliate despre localizarea exactă și severitatea unei stenoze (îngustări) sau a unei ocluzii (blocaj complet). Această diferențiere este esențială pentru stabilirea tratamentului adecvat. Prin măsurarea vitezei fluxului sanguin în diferite segmente ale arterelor, medicul poate estima cu acuratețe gradul de afectare vasculară.
De cele mai multe ori, interpretarea corectă a ecografiei se face în paralel cu indicele gleznă-braț (IGB), pentru o înțelegere completă a funcționalității circulației arteriale. Ecografia Doppler este deosebit de utilă și în cazurile în care există leziuni multiple (multisegmentare), păstrând o bună precizie diagnostică.
Pe lângă rolul său diagnostic, această investigație este esențială în monitorizarea post-intervenție, fie că este vorba despre angioplastie, montarea unui stent sau bypass arterial. Ea ajută la supravegherea pe termen lung a evoluției tratamentului și la depistarea precoce a eventualelor complicații.
Dacă te confrunți cu dureri la mers, amorțeli sau senzație de rece la nivelul picioarelor, programează un consult specializat. Ecografia Doppler arterială îți poate salva membrele – și viața.
Programează-te acum la Centrul Medical Siloși pentru o evaluare completă a circulației arteriale!