Centrul Medical

Abcesul Mamar

Dr. Siloși Cristian Adrian – Medic Primar Chirurgie Generală, Medic Primar Chirurgie Vasculară

Alăptarea este un proces esențial în viața oricărui nou-născut. Dar oare apar consecințe asupra mamelor? Cât de frecvent apare un abces mamar în viața unei mame care alăptează și cât de gravă este această infecție? 

Ce este un abces mamar?

Un abces mamar este un nodul dureros, umplut cu puroi, aflat in interiorul sanului, mai profund sau mai superficial. Abcesele mamare pot fi o complicație a mastitei, care este o infecție a sânului. Abcesele mamare sunt mai frecvente la femeile care alăptează. Conform unui studiu realizat recent, mastita acuta de lactatie apare la 2-3% dintre femeile care alăptează, dintre care 5-11% pot dezvolta unul sau mai multe abcese.

 Cu toate acestea, abcesele mamare se pot forma la oricine. Potrivit unui studiu din 2018, abcesele care nu au legătură cu alăptarea se formează, de obicei, la persoanele cu obezitate și la persoanele care fumează.

Mastita acuta, adica infectia sanului, poate sa apara si la nou-nascut, in perioada de pubertate a copilului, la menopauza, sau in cadrul unor boli generale infectioase. Mastita acuta de lactatie apare cel mai frecvent in prima luna de alaptare sau cand se intrerupe alaptarea, dar poate surveni in orice moment din timpul perioadei de alaptare. Cauza cea mai frecventa este igiena precara a mamei si saliva suprainfectata a sugarului. Germenii cauzali cei mai frecventi sunt streptococul si stafilococul prezenti in mod obisnuit pe piele, dar pot sa fie si alti germeni, cum ar fi: colibacilul, gonococul sau chiar germeni anaerobi. De aceea in timpul alaptarii mama trebuie sa respecte conditii de igiena stricte, sa curete foarte bine sanul si mai ales mamelonul, gura copilului inainte si dupa supt. 

Este foarte important să nu vă auto diagnosticați și să consultați medicul de familie dacă bănuiți că aveți un abces mamar. Puteți consulta, de asemenea, lista cu doctori de pe aplicația Medic Chat pentru a consulta un specialist în medicina de familie. În urma consultării unui medic de familie, acesta vă va trimite către un chirurg general care se va ocupa de tratarea abcesului.


Simptome

Abcesul mamar nu se formeaza dintr-o data. Exista mai intai o etapa de inflamatie, numita perioada presupurativa, adica inainte de formarea abcesului (constituirea unei pungi de puroi in interiorul sanului). La inceput mama simte ca sanul devine din ce in ce mai dureros, sensibil la palpare, mai inflamat, adica se mareste in volum, devine mai cald la palpare decat celalalt san, consistenta lui va fi mai ferma, pielea devine mai rosie si lucioasa. Acestea sunt semnele locale de inflamatie care ne anunta ca avem o infectie la nivelul sanului. Suptul accentueaza simptomele. Prin mamelon se scurge lapte grunjos si puroi de culoare galbena, daca aplicam o compresa observam ca aceasta se pateaza cu aceasta scurgere galbuie. Daca in aceasta faza inlamatorie nu luam nici o masura infectia evolueaza si apar semne regionale si generale de infectie iar mama va face febra 38 – 39 grade Celsius, frisoane, iar starea generala se altereaza.

Dacă o persoană a dezvoltat un abces mamar, aceasta poate simți sau observa o umflătură în țesutul mamar, împreună cu simptomele unei infecții a sânului. Aceste simptome pot include:

  • producție scăzută de lapte
  • zonă inflamată
  • durere de sân
  • descărcare din mamelon
  • febră
  • durere de cap
  • greaţă
  • vărsături
  • simptome asemănătoare gripei
  • oboseală

Prevenirea abcesului mamar

Putem preveni aparitia unui abces mamar prin respectarea unui set de masuri de igiena a alaptarii, care presupune:

  • Igiena locala a suptului: spalatul cu apa si sapun inainte si dupa alaptat
  • Tratamentul leziunilor de la nivelul mamelonului si areolei mamare cu solutii locale antiseptice si cicatrizante
  • Aspiratia laptelui cu pompa, pentru a evita staza lactata si angorjarea sanilor, factori favorizanti in aparitia mastitelor acute.

Aplicarea unei creme hidratante la nivelul mameloanelor poate ajuta la prevenirea deshidratării și la blocarea pătrunderii bacteriilor în organism care provoacă mastită.

Orice persoană diagnosticată cu mastită ar trebui să primească tratament cât mai curând posibil. Dacă o persoană prezintă simptome ale acestei infecții mai mult de 24 de ore, ar trebui să consulte un medic.

Dacă o persoană alăptează, ar trebui să evite:

  • Umplerea sânilor cu lapte
  • Perioadele lungi între hrăniri
  • Presiunea asupra sânilor

Semnele principale ale unei alăptări corecte:

  • alăptare fără durere
  • bebelușul are gura largă și deschisă
  • bărbia atinge ferm sânul
  • bebelușul are obrajii rotunzi și plini

Tratamentul abcesului mamar

Dacă medicul de familie consideră că aveți un abces mamar, vă poate trimite la spital pentru tratament. Dacă va considera că este posibil să aveți doar o inflamatie mamară, acesta va poate prescrie mai întâi un tratament conservator. Reveniți la medicul de familie dacă simptomele nu încep să se amelioreze în termen de 2 zile de la începerea tratamentului prescris.

Tratamentul conservator in acest stadiu de inflamatie, inainte de formarea abcesului, consta in:

  • Intreruperea alaptarii la sanul respectiv si golirea lui sistematica
  • Tratament antiinflamator local – prischnitz, punga cu gheata aplicata pe san dar nu direct pe piele, peste un mic prosop, pentru a nu produce leziuni de degeratura; se aplica intermitent 10-15 minute din ora in ora, pentru a reduce inflamatia locala
  • Tratament antiinflamator si antiinfectios general, cu antibiotice
  • Suspendarea compresiva a sanului

La spital sau intr-un ambulator de specialitate va puteti adresa pentru efectuarea unei ecografii a sânului pentru a verifica dacă există un abces.

In stadiul de colectie, adica atunci cand inflamatia a avansat si s-a format un abces mamar (o punga de puroi), tratamentul este chirurgical si urmareste evacuarea puroiului prin incizie.

Incizia se face sub anestezie, locala sau generala, in functie de dimensiunile abcesului si decizia medicului curant. De obicei, puteți merge acasă în aceeași zi și vi se administrează antibiotice, antialgice. Abcesul ar trebui să se vindece complet în câteva săptămâni.

Pentru persoanele care dezvoltă aceste abcese și care nu alăptează, există o rată mai mare de reapariție, astfel încât o persoană poate fi nevoită să realizeze mai multe incizii sau drenaje.


Alăptarea copilului în timpul tratamentului

Continuați alăptarea doar la sanul sanatos, dacă este posibil. Acest lucru nu va dăuna copilului și vă poate ajuta sânul să se vindece. Dacă alăptarea este prea dureroasă, încercați să scoateți laptele din sâni presând cu mâna sau folosind o pompă de sân.

Sfaturi non-urgente

Consultați medicul de familie dacă aveți:

  • un sân dureros, roșu și cald
  • o umflătură sau mai multe în sân

Acestea pot fi simptome ale unei infecții ale sânului sau ale unui abces. De asemenea, este posibil să aveți o temperatură ridicată și o stare generală de rău. Alte cauze care pot face ca un sân să fie dureros și umflat:


Cauzele abceselor mamare

Se poate forma un abces mamar dacă aveți o infecție la sân (mastită) și nu este tratată rapid.

Mastita afectează cel mai adesea femeile care alăptează. Se poate întâmpla și la femeile care nu alăptează, dar acest lucru este mai puțin obișnuit.

Administrarea tratamentului pentru mastită cât mai curând posibil poate contribui la reducerea riscului de abces mamar.

O infecție în sân poate apărea atunci când:

  • bacteriile intră prin mamelon si canalele galactofore
  • Canalele galactofore, prin care se evacueaza laptele, sunt obstruate
  • material străin pătrunde prin canalele galactofore in glanda mamara, ca și în cazul unui piercing în mamelon sau a implantului mamar

Infecție bacteriană

Majoritatea abceselor sunt cauzate de o infecție bacteriană. De obicei, bacteriile intră în sân prin crăpături minuscule din pielea mamelonului, care uneori se pot dezvolta în timpul alăptării.

Infecțiile pot fi, de asemenea, cauzate de o creștere excesivă a bacteriilor care există, de obicei, destul de inofensiv,  în canalele galactofore aflate în sân si care transportă laptele. O creștere excesivă a bacteriilor poate apărea dacă laptele stagnant se colectează într-un canal de lapte blocat.

Când bacteriile intră în organismul dvs., sistemul imunitar (apărarea naturală a organismului) încearcă să le combată prin trimiterea celulelor albe din sânge în zona afectată. Pe măsură ce globulele albe din sânge atacă bacteriile, o parte din țesutul de la locul infecției moare, creând un mic spațiu, o cavitate ce contine tesutul mamar necrozat si lichefiat, transformat in puroi.

Spațiul începe să se umple cu puroi, formând un abces. Puroiul conține un amestec de țesut mort, celule albe din sânge și bacterii. Pe măsură ce infecția progresează, abcesul poate deveni mai mare și mai dureros pe măsură ce se produce mai mult puroi.


Ce este un abces mamar subareolar?

Un tip de infecție a sânului care poate apărea la femeile care nu alăptează este abcesul mamar subareolar. Abcesele mamare subareolare reprezintă infecții care apar chiar sub areolă, pielea colorată din jurul mamelonului.

Umflarea și apariția puroiului se datorează unei infecții locale. O infecție locală este locul în care bacteriile invadează organismul într-un anumit moment și staționează în acel loc. Bacteriile nu se răspândesc în alte părți ale corpului în timpul unei infecții locale.

În trecut, aceste infecții erau numite „fistule lactifere” sau „boala Zuska”, după medicul care a scris prima dată despre ele.

Simptomele abcesului mamar subareolar

Când se dezvoltă pentru prima dată un abces mamar subareolar, puteți observa o anumită durere în zonă. Probabil va exista un nod sub piele și o anumită umflare a pielii din apropiere. 

Dacă nu este tratată, infecția poate începe să formeze o fistulă. O fistula este o gaură anormală aflată în piele si care comunica printr-un canal cu cavitatea abcesului. Dacă infecția este suficient de severă, poate apărea inversarea mamelonului. Acesta este momentul în care mamelonul este atras în țesutul mamar. De asemenea, este posibil să aveți febră și un sentiment general de indispoziție.


Întrebări frecvente despre abcesul mamar

1. Cum știu dacă am un abces mamar?

Semnele și simptomele abceselor mamare sunt:

– umflarea într-o zonă a sânului;

– durere la nivelul sânului afectat;

– roșeață, căldură si sensibilitate într-o zonă a sânului;

– febră;

– dureri musculare;

– stare generală proastă.

2. Un abces mamar poate trece de la sine?

Multe inflamatii mamare se tratează cu antibiotice, în funcție de persoană și de tipul de bacterii găsite. In cazul in care s-a format abcesul (acea punga de puroi), este putin probabil sa se vindece de la sine. Va fi nevoie de drenajul chirurgical al abcesului. Daca nu s-a intervenit chirurgical pentru drenaj, e posibil ca abcesul sa se deschida spontan la piele, adica sa fistulizeze si sa se dreneze singur, dar in aceste conditii nu se evacueaza complet, si exista riscul sa se transforme intr-o infectie cronica, cu scurgere intermitenta de puroi prin orificiul fistulos, situatie care va impune o interventie chirurgicala de excizie a fistulei.


Contactează-ne!

+40 753 889 933

Strada Caracal, Nr. 23A, Blocul 17A, Craiova, Dolj